sâmbătă, 7 februarie 2009

Daniel Goiti , sala Radio , review

Ei bine, fuse si concertul mult asteptat.

Despre cat de minunat e pianistul am tot vorbit, nimic nou, nu s-a schimbat( din fericire). Ne-a oferit o portie de muzica de cea mai buna calitate, profesionalism maxim, sunet minunat, energie, rafinament, delicatete, sensibilitate, cam tot ce ar putea oferi un om prin muzica..si nu orice fel de muzica, ci Beethoven. COncertul 1 mi se pare extrem de dificil datorita transparentei muzicii. Este atat de expus, de clar, de stralucitor, incat eu personal inca nu m-as apuca sa-l fac. Piesele de genul asta se invata ori in liceu, cand esti tanar si un pic inconstient sa zicem, in sensul ca nu-ti dai seama cat e de greu iar aceasta inconstienta te poate scoate din multe incurcaturi, ori la maturitate, cand abordezi altfel lucrurile.

Ceea ce m-a surprins eeextrem de placut a fost prezenta unor elevi din Botosani, care au venit special sa-l asculte pe Daniel Goiti. Nu as fi crezut ca asa ceva mai poate fi posibil. Asta mi aduce aminte de o situatie similara traita de mine cand eram eleva in clasa a VII a si am venit special la Bucuresti sa vad un concert cu orchestra. Atunci am fost prima data la Sala Radio, iar la scurt timp dupa asta am cantat in direct. Ce senzatii am avut cand am intrat in sala imensa nu pot povesti in cuvinte. Eram coplesita, totul mi se parea ireal, cei care cantau erau fff buni. Era o lume la care visam sa am acces si in care-mi doream sa traiesc.

Nu pot decat sa-i felicit pe Bianca si colegii ei pentru pasiunea lor pentru muzica si pentru gusturile lor :)

As vrea sa spun acelasi lucru si despre elevii din Lipatti...dar probabil ca va trebui sa mai astept ani buni.... Oricum ma bucur enorm ca am reusit sa conving 2 elevi de ai mei sa fie in sala.

Urmarile concertului:astazi am predat 3 ore si am studiat 7, fara sa-mi dau seama cum a trecut timpul.( nu mi ami amintesc cand am studiat atat de mult fara pauza)

Daniel Goiti o sa sustina un recital la Ateneu in 11 aprilie. IN program: Grieg, Rachmaninov si Mussorgski.

Niciun comentariu: