Weekendul asta s-a facut un an de cand am inceput sa ies pe munte intensiv. Iesirea de anul trecut a fost una , sa zic extrema ca senzatii traite si care a generat toate iesirile din anul 2008, care mi-au cam schimbat viata. Asta s-a petrecut in piatra craiului, ajungand prima data pe vf La Om. De atunci se pare ca a devenit o traditie sa fac multe trasee in premiera, iarna.:)Si uite asa, daca asta vara nu am reusit sa ajung in fagaras, am reusit iarna.
Weekendul asta am mers la cabana Valea Sambetei.Trupa de serviciu: eu, Mihai si Mircea( acceasi formula de la Barcaciu). Drumul pana la Complexul Sambata a fost usor, fara probleme, dupa care au urmat vreo 5 km de drum forestier, super lejer, si cam o ora si ceva de mers prin padure. Cred ca e cel mai simplu drum pe care am fost vreodata pana acum. Mergi numa prin vale, nici nu-ti dai seama cand urci, meeergi si tot meeeergi si te trezesti la cabana.
In privinta cabanei, la care doream de muuulta vreme sa ajung, ar fi multe de spus. E asezata intr o zona superba, se ajunge super usor acolo, dar intretinerea ei e ca si inexistenta. Cei care au grija de ea sunt niste tineri foarte de treaba, ne au primit frumos, mi au placut. Problema a fost alta: frigul. Deci sobele din acea cabana sunt de domeniul fantasticului: lemnele nu vor sub nicio forma sa arda, ceea ce nu stiu daca sa zic ca e de bine sau nu, daca ne uitam la starea sobelor. S ar putea totusi sa fie de bine...decat sa mori asfixiat, mai bine mori de frig.
cam asa arata soba. :D
Se pare ca o urmare a frigului de noaptea trecuta ar fi ca mi-a revenit raceala de saptamana trecuta. Sper ca de data asta sa fie de o intensitate mai slaba, ca nu o aveam trecuta in agenda pe saptamana viitoare.
Altfel, la cabana mi a placut, m am simtit bine, companie placuta, in tot frigul ala auster am gasit totusi energie si solutii sa ne inveselim si sa ne simtim bine.
Drumul de intoarcere a facut tot efortul iesirii. GPS ul lui Mircea cred ca a devenit muntoman pt ca inloc sa ne duca pe DN1 , pe unde ar fi fost chiar plictisitor, a ales un alt drum , mai aproape de munti, care ne a dus direct in Zarnesti. Peisajul....de vis, ceva gen magura Branului, pestera...
cam atat deocamdata. Poate o sa mai revin cu poze, dupa ce le primesc pe toate.
In incheiere pot sa spun ca iubesc Fagarasul, din ceea ce am vazut pana acum...iar la vara i musai sa fac toata creasta.:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu