marți, 4 noiembrie 2008

Ad Ombra

Navigand nitel prin myspace mi-am adus aminte de o situatie petrecuta acum un an si ceva.
Se intampla pe 5 septembrie, cred, cu o zi inaintea recitalului care urma sa-l sustin in piata festivalului Enescu. In recitalul asta era inclusa o piesa de Liszt "Weinen, Klagen, Sorgen, Sagen" extrem de pretentioasa din punct de vedere al starilor. Pe scurt era vorba de patimile lui Isus, chestii serioase, dureroase, pentru care eu nu aveam nicio stare potrivita la momentul ala. In dimineatza zilei de 5 septembrie primesc o cerere pe myspace de la Ad Ombra....ma uit despre ce e vorba si ascult. Am ramas tintuita in scaun pret de cateva minute bune..si tot puneam piesele sa se repete. A fost un moment fulger "Asta e ce-mi trebuie acum!" si nu ma saturam ascultand. Extind cautarile...sa vad cine a scris muzica asta, cum e cu putinta sa existe asa ceva in Romania si sa nu fi auzit de ea pana atunci. M-a marcat pur si simplu. Compozitorul nu este un muzician, cum am crezut eu la inceput, ci un pasionat de muzica si in mod cert talentat.:) Revenind la muzica lui...zilele alea 2 cat am stat acasa, pana la recital , am ascultat non stop...si chiar iti trebuie ceva ambitie sa tot dai play la cateva piese (ar trebui bagat un repeat in playeru ala). In timpul recitalului, cand a venit momentul lui Liszt , am intrat in starea "aia" de acasa si m-am detasat de realitate. Singurul lucru pe care-l simteam din afara era vantul , care batea destul de tare si nu oricum. Participa la ceea ce se intampla pe scena...cand erau pasaje in accelerando si el batea mai intens, cand erau statice, contemplative, se oprea. Mi s-a parut incredibil, cu siguranta una din cele mai interesante experiente de pana acum.
Cu George Stanciulescu, creatorul, am schimbat cateva mail-uri. Inca nu ne-am cunoscut. De atunci ...au scos un cd, care l-am cumparat prin comanda directa de la el. Se pare ca e foarte bine vazut in afara. La noi nu stiu cat se stie despre acest proiect Ad Ombra si nu stiu daca vom avea posibilitatea sa-i vedem vreodata live. Recomand pentru o prima ascultare piesa A pearled remorse.
www.myspace.com/adombra

2 comentarii:

Anonim spunea...

bravo! ai devenit bloggerita!!!!! LA cat mai multe postari, ca alea pe care le-ai pus pana acum sunt faine. Si eu imi amintesc de concertul ala, si ca era vant, si soare rece, si rece, si tu cantai de numa numa, putea sa cada si bomba da tu tot ai fi terminat piesa...si imi amintesc si de rochia buclucasa :). S.

Elena Popa spunea...

Ooooo...rochia buclucasa e amprenta acelui recital. Nu se poate nu se intample ceva la recitaluri...de obicei ceva care sa ridice un pic gradul de adrenalina, care oricum e ridicat. Dar tre sa fie si ceva mai spumos, ca sa fie "unic" :) B ao varicela, cu febra pe scena, ba o rochie buclucasa, etc....